Schimbarea la Facebook

În urmă cu doi ani, alertam câteva companii ale căror dimensiuni nici nu contează în acest moment despre investiţiile majore pe care le făceau la acel moment în generarea de fani pe Facebook, alegând simultan să renunţe la site-urile de brand ce se dovedeau prea costisitoare de întreţinut. Retorica, era simplă: investiţi intr-o platformă pe care nu o deţineţi şi ale cărei reguli se pot schimba oricând.

Strigătele mele de temperare a bugetelor aruncate atât spre strângerea Like-urilor au rămas de multe ori fără ecou. Social media şi în special Facebook erau la acel moment the “new hot stuff”. Companiile “mamă” aveau joined business planuri cu Facebook şi nu era chip să faci pe cineva să înţeleagă că investind în creşterea numărului de fani va avea recul în viitorul nu prea îndepărtat.

Site-urile de brand, asimilate din raţiuni de costuri sub umbrela unei singure agenţii, de obicei din India,  au fost abandonate sau rezumate la un update de produse o dată la 3 luni. Aveam sute de mii de fani pe Facebook şi asta conta, că putem să comunicăm cu o parte din ei gratuit sau la costuri ce rivalizau alte medii.

Şi iată că schimbările nu au întârziat să apară. Oricât de logică sau benefică ar fi alegerea platformei de a filtra updateurile “irelevante” pentru utilizatori venite din partea brandurilor, adevărul este că pentru a porni o conversaţie, ai nevoie de un interlocutor, iar dacă mesajul tău nu poate ajunge la el, atunci nu va mai exista decât un monolog. Şi aici intervin banii.

Strategiile de comunicare ale companiilor nu s-au schimbat fundamental, ci s-au adaptat, pe ici pe colo, la noile tendinţe. În continuare scopul este de a transmite comunicări în masă, cu un mesaj de cele mai multe ori comercial, livrat de preferinţă în target, după cum poate fiecare mediu. Cât mai ieftin cu putinţă. Ceea ce duce, mai devreme sau mai târziu la clutter.

Practic, ceea ce face acum Facebook este ceea ce orice televiziune, revistă, ziar, reţea de outdoor şi post de radio ar fi trebuit să facă în urmă cu mult timp. Să îşi cureţe conţinutul.

Strategia de a crede ca o platformă ce nu îţi aparţine îţi va livra mesajele, comerciale sau nu, gratuit unei mase de oameni a fost greşită de la bun început. Facebook-ul este o unealtă, nu centrul activităţilor online.

 

 

Predarea totala

Anul 2012 a adus multe noutati in privinta canalelor social media atat pentru piata internatioanala cat si pentru cea locala din Romania, nu cred ca exista dubii in aceasta directie.

Multe companii au inteles motivul pentru care trebuie sa isi declare prezenta pe Facebook, in timp ce veteranii s-au specializat in comunicarea pe acest mediu rotunjindu-si astfel cifrele. Un exemplu bun in acest sens este cel al publicatiilor online care isi indeamna fanii de pe Facebook sa “click aici” pentru a vedea ceva ce le va schimba viata, ii va afecta sau este fara doar si poate cea mai senzationala poveste din cate s-au scris.

Foarte putine publicatii nu au cedat impulsului de a folosi astfel de tehnici spre a isi momi fanii pe site-urile proprii, crescandu-si astfel cifrele de audienta, afisari si trafic.

Multi jucatori din FMCG, tehnologie, auto, media sau entertainment au inceput sau continuat o cursa nebuna inspre a se inarma cu fani, multi depasind pragul psihologic de 10% din totalul de utilizatori raportati de Facebook pentru Romania.

Nu am vazut in foarte multe cazuri o strategie clara vis a vis de comunicarea cu acest numar x si mai important de indeplinirea unui scop de afaceri prin intermediul lui. Daca privim din acest unghi am putea spune ca publicatiile online sunt pe drumul cel bun. Cu toate acestea Facebook-ul (ca despre el discutam momentan) este o unealta sociala, unde oamenii comunica si se amuza si nu o forma mai avansata a unui RSS reader.

Tardiv, unii dintre jucatorii amintiti mai sus au realizat ca o crestere a fan base-ului duce mai departe de o crestere uimitoare a orgoliului si a numarului de rapoarte centralizate in departamentul de marketing si comunicare, la o nevoie de investitie mult mai mare. De timp, de oameni si cel mai important de bani, mai ales in contextul nevoii de a avea un reach cat mai mare in cadrul comunicarii pagina – user.

Acest aspect se poate analiza usor prin cuantificarea ratelor de interactiune a fanilor existenti pe o pagina. Cu alte cuvinte, care este beneficiul unui numar x de fani, daca doar 2% dintre ei sunt activi, raspunzandu-ti la cerea ta de interactiune ?

Am vazut companii abandonandu-si fara remuscari site-urile de brand in favoarea paginilor de Facebook de brand si investind masiv in cresterea numarului de fani, neconstientizand in aparenta ca platforma pe care isi axeaza eforturile financiare nu le apartine si ca detinatorul ei poate oricand schimba regulile jocului pentru a isi atinge propriile obiective.

Twitter

Cu doar 15.000 de conturi din Romania, Twitter-ul nu este o a atractie pentru romani si indirect, nici pentru companii. Probabil, o buna parte din conturi au fost create din curiozitate si abandonate ulterior. Daca ar fi sa ne luam dupa twittermap.ro in Covasna, Ialomita si Giurgiu exista cate un singur utilizator de Twitter in timp ce multe alte judete importante nu inregistreaza mai mult de 100 de conturi pe aceasta retea sociala. Avem altfel spus o rata de penetrare a twitterului de 0.15% la nivel national.

Asta in timp ce televiziunile internationale isi promoveaza puternic conturile de twitter de companie precum si pe cele ale jurnalistilor in dorinta de a deschide o cale de comunicare transparenta si cuantificabila asupra eforturilor de promovare proprii.

Putin ciudate (in acest context) sunt datele “fanilor” (followers) unor conturi romanesti precum Andi Moisescu (122.000 fani) sau Smiley (116.000) in contextul in care comunicarea predominanta se intampla in limba romana pe aceste conturi.

Instagram, Pinterest sau Foursquare

Desi aceste retele sociale se lauda luna de luna cu cresteri a numarului de utilizatori din Romania, la nivel national, gradul de participare activa va fi dat (dupa parerea mea) de rata de penetrare a smartphoneurilor in piata. Cum acum nu ne putem lauda cu mai mult de 10-12% din piata, cred ca urmatorii doi ani vor spune adevarul despre apetitul romanilor de a utiliza si alte retele sociale mai departe de cele folosite acum.

Bloguri

Nebunia blogurilor a mai trecut. Companiile incep sa se intrebe din ce in ce mai des ce obtin cu exactitate in schimbul unei expuneri pe un blog (sau mai multe) si chiar daca KPI-ii nu sunt inca standardizati, unii asteptandu-se in continuare la reach in target, altii la numar de afisari si mai putini la generarea unui awareness educat si echilibrat sau la conversii, noutatea data de expunerea pe un blog (uneori cu orice cost) a mai scazut.

Am vazut companii care analizeaza atent profilul unui blog inainte sa initieze o conversatie cu bloggerul respectiv si care cauta mai degraba endorsement autentic decat publicitate masurata in GRP-uri.

Recomandari pentru 2013

Nu imi sta in caracter sa fac recomandari in gol, generale, care sa fie omnivalabile pentru orice tip de companie, cu toate acestea o sa incerc.

1. Nu va abandonati site-urile. Sunt principalele asseturi digitale pe care le aveti, utilizatorii se asteapta ca ele sa existe, sa fie vizibile in motoarele de cautare si sa comunice esenta unui brand, produse sau servicii, modalitati de contact.

2. Nu va lasati speriati de mediile sociale (si de ceea ce am scris eu mai sus). Analizati daca prezenta este benefica pe una sau mai multe dintre aceste retele iar daca ajungeti la concluzia ca trebuie (si aveti disponibile resursele necesare unui astfel de efort) go for it! Oamenii sunt sociali prin definitie, prin urmare vor continua sa utilizeze astfel de platforme. Intrebarea principala este daca vor vrea sa stea de vorba (si) cu voi cand sunt acolo.

3. Diversificati-va meniul digital. Daca nu ati incercat inca o campanie de Google AdWords sau e-mail marketingul, acum ar fi un moment bun sa incepeti.

4. Nu pulverizati in gol. Am auzit pe cineva spunand ca o campanie de marketing presupune “pulverizarea” unui mesaj intr-o masa cat mai mare de oameni astfel incat, macar partial, o parte dintre cei interesati de un anumit produs sau serviciu sa afle de el. Timpurile (si bugetele) unei astfel de ofensive de marketing au cam apus, asa ca interesati-va de behavioral targeting, remarketing/re-targeting, double-opt-in.

5. O.M.O.R. – Obiective, Masurare, Optimizare, Raportare.

 

 

Pre si post alegeri

In perioada campaniei electorale am prins cateva ad-uri pe Facebook pentru diversi insi care candidau la diverse functii. Reclamele, scrise mai bine sau mai putin bine comunicau in mare aceelasi lucru: votati-ma. Am strans o mica colectie, din ce am apucat sa vad eu. La nivel national sigur au fost mult mai multe.

berceni_colegiul_8 doina_parcalabu doina_parcalabu2 gabriel_biris gheorghe_piperea lucian_sarbu mihai_razvan_ungureanu radu_f_alexandru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasand la o parte targetarile gresite si ad-copy-ul slab, am observat ca odata terminata campania electorala, nimeni nu a mai “iesit pe post” sa spuna un simplu multumesc pentru sustinere. Acum, fie cei din imaginile de mai sus nu au castigat in alegeri (ceea ce e putin probabil dupa numarul mare de deputati si senatori pe care il avem), fie pur si simplu PR-ul se termina fix in momentul introducerii votului in urna speciala.

 

Am un buget mic, ce fac cu el?

Vorbim bineinteles de un buget de online, hai sa spunem, 4.000 euro. Da, un buget de 4.000 euro este mic pana si pentru mediul online ca sa nu mai vorbim despre alte outdoruri sau printuri ca de TV nici nu se poate pune problema. Intrebarea “ce fac cu el” se refera mai degraba la “ce altceva fac cu el in afara de un flight de bannere” pentru ca aceeasi campanie de bannere standard devine plictisitoare, lipsita de eficienta dar si de creativitate.

Avem la indemana trei situatii pe care le vom adresa: ai un produs/serviciu nou pe care vrei sa il arati lumii si sa le spui cat de destept si frumos este, ai produs existent pe care vrei sa il readuci in atentia publica pentru ca s-a cam adunat praful pe el sau pur si simplu vrei o campanie de intretinere a comunicarii, indiferent care este acea comunicare.

Atentie! Nu voi trata in acest post ce se intampla cu userii care ajung pe site / landing page si cum vor fi ei convertiti. De asemenea, consideram bugetul de 4.000 euro drept buget de media, nu si de productie.  

Sa pornim cu inceputul: produsul nou.

Daca te-ai poticnit cu un buget de 4.000 euro si ai un produs nou lucrurile nu sunt foarte bune pentru tine din start. Esti evaluat(a) la cat de vandut va fi produsul la ce reach vei avea, etc. Nu dispera! Se pot face lucruri de banii astia iar prima solutie peste care vom trece este Google AdWords. Un buget de 2.000 de euro intins pe o luna maxim doua (in functie de cat de aglomerata este nisa in care iti lansezi produsul) va asigura un trafic decent catre site-ul / landing page-ul produsului. Campania trebuie structurata bine de la bun inceput pentru a evita eventualele confuzii sau greseli pe care le-ar putea face userii dand click aiurea pe reclama ta. Daca vinzi baterii de telefoane mobile, ar trebui sa te asiguri ca reclama ta nu va raspunde la cautari precum “baterie masina” sau “baterie cada” pentru a nu pierde bani.

Am cheltuit 50% din bugetul alocat, hai sa vedem ce facem cu restul de bani. De 1.000 de euro ai putea sa iti asiguri vizibilitate pe Facebook, daca consideri ca targetul tau este (si) acolo. Daca nu, poti apela la un insert de newsletter de la un site care se pupa cu preferintele targetului (zf si hotnews sunt doar doua exemple care imi vin acum in minte, dar in functie de caracteristica produsului poti sa te duci pe un site care are o baza de date decenta de e-mailuri ale unor oameni care ar putea fi interesati de produsul tau).

In cele din urma poti pastra restul de 25% din buget (adica ultima mie de euro) pentru o campanie de bannere folosindu-te de Google Display Network. La fel ca si in alte cazuri de display advertising cheia sta in creative (bannerul in sine si ce comunica) precum si in targetarea site-urior. Nu merge la intamplare pe automatic placements, ci cauta sa iti definesti site-urile relevante pe care vrei sa intri si care impart aceeasi sfera de interes atat ca nisa dar si prin continut cu produsul tau. Cu putin noroc si multa optimizare e posibil sa obtii 4.000-5.000 de clickuri din bugetul asta.

Produsul deja existent

Aici lucrurile sunt mult mai simple pentru ca deja sti care sunt canalele cele mai bune pentru produsul tau, ai testat de-a lungul timpului mai multe posibilitati si nu vei arunca banii aiurea pe un canal care nu iti va raspunde la nivelul asteptarilor. O sa plec de la premiza ca ai un site unde prezinti produsul (sau serviciul) pe care il masori si stii cam cati useri iti trec pe acolo zilnic si lunar.

Daca as fi in locul tau in situatia asta as merge pe remarketing (sau retargeting). Literatura de specialitate legata de remarketing sau retargeting gasesti garla pe net (o sa scriu si eu candva pe subiect) astfel incat daca nu iti suna cunoscut da o fuga pe Google si fa-ti temele si ne revedem cand esti gata. Bun ? Poti face remarketing atat folosind una dintre retelele de site-uri care isi vand publicitatea prin regii (Arbo, AdEvolution, IBU, etc) sau prin aceelasi Google Display Network. Pe tine te intereseaza ca oamenii care iti cunosc produsul sa reconsidere cumpararea lui. Remarketingul functioneaza cel mai bine atunci cand il legi de o oferta, astfel incat, daca userul a venit pe site si nu a cumparat (presupunand ca ai un site care poate o obtine o conversie chiar daca nu este instant sale) il poti retargeta cu un mesaj de discount pentru a iti spori sansele de vanzare. Aceasta tactica cere un landing page dinamic (diferit de cel initial in care prezinti produsul) si trebuie musai sa contina un call to action si un buton de “cumpara acum” sau “cere informatii acum”. Pentru ca numai asa, logic vorbind, vei putea sa iti masori eficienta.

In cele din urma daca remarketingul nu iti face cu ochiul (sau nu ai reusit sa cheltui bugetul pe el) poti incerca Facebook Offers daca produsul tau se preteaza canalului. Nu, nu cred ca vei vinde o masina prin Facebook Offers foarte usor.

Campania de intretinere a comunicarii

De banii astia campania de bannere pare chiar cea mai buna alegere pentru intretinerea comunicarii dar nu este (neaparat). Personal as investiga folosirea unui mediu social pentru a iti cunoaste consumatorii si pentru a le intelege obiceiurile. In toata treaba asta poti, in continuare, sa iti comunici si mesajul. Nu stiu daca blogurile, forumurile, un canal de YouTube sau deschiderea unei pagini de Facebook e cea mai buna optiune, pentru ca din spatele tastaturii mele, nu iti stiu brandul si nici produsul cu toate caracteristicile lui si pretarea lui pentru un anumit mediu.
Dar daca as fi (spre exemplu) un hotel de la munte as construi un canal de YouTube pe care l-as actualiza folosind continut creat special, saptamanal, abordand un ton creativ in care le-as arata prospectilor mei ce chestii misto se  mai intampla la mine in hotel. Luand in considerare bugetul, ai putea sa iti asiguri 2-3 luni de comunicare sustinuta insa si de push pe alte canale (pagina de Facebook, site, etc). E drept, banii vor merge mai degraba in productie, dar este vorba de continutul tau, care va ramane pe canalul tau, pentru totdeauna (sau macar pentru o vreme lunga).

Alternativ, ai putea sa iti asiguri ceva vizibilitate intr-o publicatie online printr-un advertorial, sa zicem, un interviu.

 

Startmobile.ro – un proiect Google pentru educarea pietii

Prioritatea construirii unei versiuni “mobile” a site-ului este destul de scazuta pentru majoritatea detinatorilor de site-uri si portale din Romania. Motivele sunt multiple, de la rata de penetrare inca a mica a smartphone-urilor pe piata noastra pana la costurile aferente dezvoltarii unui alt site. Cu toate acestea am observat din ce in ce mai multi advertiseri care aleg in planul lor de online media si publicitatea pe terminalele mobile fie pe Google mobile search, mobile display sau in-app advertising.

Avantajele advertisingului pe terminale mobile sunt multiple: CPC-urile (sau CPM-urile) sunt mult mai mici decat in mediul desktop iar de obicei ratele de click (CTR-ul) sunt mult mai mari decat echivalentul lor clasic. In unele cazuri chiar si inventory-ul este destul de mare pentru a justifica o investitie consistenta intr-o campanie.

Ce se intampla insa atunci cand un advertiser aloca un buget (fie el si mic) unei campanii pe dispozitivele mobile iar site-ul (sau landing page-ul) pe care ajunge userul nu este optimizat pentru telefoane mobile sau tablete ? In functie de complexitatea site-ului pe care ajunge, userul va trebui sa faca zoom in (si out) de mai multe ori pentru a intelege ce se intampla pe site-ul respectiv, iar daca site-ul este resource intensive (imagini la rezolutii mari, coduri javascript multiple care ruleaza in spate) aplicatia mobila se poate bloca incercand sa afiseze toate elementele.

Hai sa privim lucrurile o idee mai simplist, o buna parte dintre utilizatori se vor plictisi/frustra repede si vor face bounce de pe landing page-ul campaniei ceea ce va genera o campanie scumpa si ne-eficienta.

Daca pentru o campanie ce are ca scop generarea de leaduri (prin completarea unui formular) lucrurile sunt mai simple (codarea necesara construirii unui sign-up page mobil find substantial mai putina decat in cazul unui intreg site) pentru site-urile e-commerce care au ca scop vanzarea efectiva a unor bunuri prin intermediul Internetului complexitatea creste rapid. Cu toate acestea, intrebarea pe care ar trebui sa si-o puna toti advertiserii care aleg ca platforma de advertising terminalele mobile ar trebui sa tina de eficienta financiara a dezvoltarii unui landing page optimizat pentru mobile.

Chiar si daca lasam la o parte advertisingul si ne bazam doar pe traficul organic provenit din motoarele de cautare intrebarea principala ramane: avem un site care poate fi afisat intr-un mod accesibil pe un terminal mobil ?

Google (bineinteles ca) stie de aceasta problema si pentru ca are un program de advertising dedicat terminalelor mobile a creat si pentru piata din Romania un site de informare (http://www.startmobile.ro) unde companiile isi pot testa site-ul pentru a vedea cat de “mobile-friendly” este iar la nevoie pot apela la una dintre companiile din directorul IAB Romania pentru a intelege complexitatea (si bugetul) creeri unui site optimizat pentru platformele mobile.

Ca mini-studiu de caz am ales sa va arat cateva date din analytics-ul unui site de travel din Romania.

trafic mobil google analytics

 

Din cele 21.971 de vizite inregistrate de acest site in decurs de o luna, mai bine de 10% din ele provin de pe un terminal mobil. Intamplarea face ca acest site sa nu fie optimizat pentru telefoane si tablete, in schimb sa afiseze informatiile intr-un mod aproape citibil. Cu toate acestea bounce rate-ul este cu 5% mai mare in cazul vizitelor de pe mobil iar time on site-ul este cu aproape 2 minute mai mic in cazul acestor vizite.

Facebook se pregateste de noi schimbari

In urma anuntului ca pregateste butonul de “Want” care ar urma sa joace un rol important in sectorul E-commerce , o parte dintre utilizatorii de Facebook au inceput sa observe modificari de layout in contul propriu.

 

Chiar daca nu sunt schimbari de anvergura, observam ca Facebook nu s-a culcat pe o ureche, ci experimenteaza in continuare cu modalitatea in care afiseaza informatia.

 

Adroid Mobile Ads – In Notificari

O companie numita airpush.com intre a carei clienti se numara (aparent) nume precum Coca-Cola, 7Eleven si BestBuy a inceput sa faca advertising si in Romania.

Telefoanele care primesc reclama sunt cele ce ruleaza sistemul de operare Android iar reclamele sunt livrate in sistem push si apar in zona de notificari a OS-ului.

reclame push android telefoane

Compania se lauda cu un average CPM de 4$ dar ofera si posibilitatea de plata la click (CPC) folosind simultan un sistem de targetare numit HyperTarget care presupune afisarea reclamelor in functie de profilul lor (gamer, mother, shopping, professionals, etc).

 

 

Google Display Network vs Facebook Advertising

Infograph-ul de mai jos nu este neaparat nou dar nici vechi. Scoate in evidenta diferentele majore dintre cele doua tipuri de advertising. Hai sa nu le numim tipuri ca nu sunt chiar asa de diferite ci sa le numim canale ale aceluiasi mediu. Explica de ce pana de curand multi advertiseri vedeau investiile in reclama pe Facebook ca ineficiente.

Si echipa de sales & marketing de la Facebook nu dormea bine. Asa ca s-au gandit sa implementeze o chestie noua. Nu pentru industrie ci pentru ei. Retargetingul. O jucarie foarte interesanta pentru marketerii online. Puteti citi aici mai multe despre cum functioneaza. Au si un filmulet dragut in care explica conceptul.

Odata implementat in Facebook, retargetingul functioneaza de minune. Nu mai ai nevoie de date demografice, de targeting demografic si de interese. Nu. A fost la tine pe site, poate fi retargetat cu Facebook.

Deocamdata retargetingul functioneaza doar pentru cateva networkuri alese pe spranceana de Facebook, dar lucruri bune o sa vina si pentru noi.

 

Primul ziar romanesc care introduce plata online

Timpurile se schimba, toate mediile de informare trec printr-o digitalizare mai mult sau mai putin fortata. Pentru cei din televiziune a fost ceva mai usor, pana si OOH-ul a gasit alternativa “digitala”, singurele ramase in urma sunt poate primele surse de informare independente si autonome, ziarele.

Au aparut alternativele, ziare exclusiv online care aduceau informatia utilizatorului mai repede decat o puteau face cele pe suport de hartie. Gratuit pe deasupra. Drept urmare ziarul printat, pe care il gaseam in cutia postala in fiecare dimineata a inceput repede si sigur sa piarda teren. Au inceput si loviturile. Nevoia de a vedea lucruri simple, hilare si de cele mai multe ori penibile in fituici ce prezinta mondenitati precum si asaltul agregatoarelor de continut care au schimbat fata stirilor au dus pe deoparte la scaderea calitatii materialului jurnalistic dar si a vanzarilor de continut “serios”. Daca mai adaugam si imposibilitatea Postei Romane de a livra orice, oriunde deja vedem cu ochi limpezi declinul presei tiparite din Romania.

Au mai ramas cateva nume, pe an ce trece mai putine si mai slabe calitativ, pe deoparte din nevoia de a vedea noroi versus cea de a citi si a intelege fapte expuse in mod neutru pe de alta parte datorita veniturilor in scadere grava pe care aceste publicatii le-au  inregistrat. E clar, nu poti produce continut de calitate in contextul in care nu ai cu ce sa iti platesti oamenii. Oameni buni, de presa, care sa alerge si sa scoata untul din orice subiect ce merita tiparit si prezentat ca atare. Ca in orice verticala de altfel. Nu poti trata oamenii corespunzator daca nu ai medici buni si instrumentar adecvat si nu ii poti educa in lipsa unei programe coerente si a unor profesori dedicati. Presa nu poate exista fara presari si fara plata continutului. Daca maine iti dispare o sursa de venit vei cauta in mod evident o solutie, o alternativa.

In orice prezentare de marketing si vanzari ai sa auzi ca Romania este o piata cu particularitati. O piata, speciala. Desi respecta trendurile internationale, pentru ca si in restul tarilor print-ul a pierdut teren masiv, publicul din Romania reactioneaza, gusta si consuma un alt tip de material fata de cel din … Olanda spre exemplu.

Daca pe plan international ziarele s-au vazut puse in fata unei alegeri pe cat de simpla pe atat de dramatica, aceea de a isi monetiza prezenta online mai departe de clasicele reclame pe care le vezi agatate pe toate gardurile virtuale de cele mai multe ori pentru preturi exagerat de mici, introducerea unui sistem de taxare pentru consumarea informatiei muncite a parut de departe cea mai logica miscare. Diferenta dintre a exista si a nu exista, diferenta dintre viata si moarte pentru unii.

Au facut-o mai intai “gigantii” presei The New York Times, Le Figaro si The Economist si au inregistrat un succes poate neasteptat. Au urmat mai apoi, rand pe rand, tari mai mari sau mai mici si publicatii mai mult sau mai putin populare. Personal, cunosc cazuri in Slovenia, Slovacia si Ungaria.

In Romania nu a avut nimeni curaj cu adevarat sa ia taurul de coarne. Pana azi.

Începând de astăzi, Gazeta de Sud va urma un model de plată deja consacrat în presa occidentală. Nu am inventat roata, dar am decis să o folosim pentru a păstra independenţa şi viabilitatea economică a ziarului. Astfel, cei care citesc Gazeta de Sud pe internet vor avea la dispoziţie un abonament de 2 euro/lună – mai mic decât abonamentul pentru ziarul tipărit – care asigură accesul la toate articolele, anunţurile şi arhiva on line a Gazetei de Sud. În acelaşi timp, vom oferi tuturor vizitatorilor acces gratuit la maximum 15 articole pe lună, iar articolele scurte nu vor fi contorizate.

 

Textul integral aici.

Nu pot decat sa ma bucur pentru cei de la Gazeta de Sud din Craiova, ca au avut curajul de a spune lucrurilor pe nume si de a face ceva in directia asta. Declaratia lor integrala disponibila la link-ul de mai sus reprezinta fara doar si poate expunerea tuturor gandurilor mele legate de acest subiect. Miscarea lor este atat una indrazneata cat si normala dar plina de subinteles pentru cine stie sa citeasca dincolo de poze cu Bianca goala. Nu pot decat sa le doresc succes, pentru ca lupta cu aceasta piata “speciala” nu va fi una usoara. Ne-am obisnuit sa primim mura in gura, gratuit orice ne dorim. Pentru ca asa facea candva partidul. Nu intelegem de ce am plati pentru ceva ce am putea capata gratuit, indiferent de ce este acel ceva si cine a muncit pentru a il produce. Daca tot treceti pe acolo cititi si comentariile. Sunt oameni care inteleg si sustin initiativa si oameni care nu inteleg si probabil nu vor intelege niciodata ca in spatele unor cuvinte asternute pe o pagina fie ea si virtuala exista mai multi oameni, care au muncit, uneori zile in sir, pentru a prezenta in mod direct si neutru timpurile prin care trecem, prin urmare exista costuri.

Alegerea este a noastra, ca intotdeauna. Alegem daca sa existe ceva prin actiunile noastre.