Am un buget mic, ce fac cu el?

Vorbim bineinteles de un buget de online, hai sa spunem, 4.000 euro. Da, un buget de 4.000 euro este mic pana si pentru mediul online ca sa nu mai vorbim despre alte outdoruri sau printuri ca de TV nici nu se poate pune problema. Intrebarea “ce fac cu el” se refera mai degraba la “ce altceva fac cu el in afara de un flight de bannere” pentru ca aceeasi campanie de bannere standard devine plictisitoare, lipsita de eficienta dar si de creativitate.

Avem la indemana trei situatii pe care le vom adresa: ai un produs/serviciu nou pe care vrei sa il arati lumii si sa le spui cat de destept si frumos este, ai produs existent pe care vrei sa il readuci in atentia publica pentru ca s-a cam adunat praful pe el sau pur si simplu vrei o campanie de intretinere a comunicarii, indiferent care este acea comunicare.

Atentie! Nu voi trata in acest post ce se intampla cu userii care ajung pe site / landing page si cum vor fi ei convertiti. De asemenea, consideram bugetul de 4.000 euro drept buget de media, nu si de productie.  

Sa pornim cu inceputul: produsul nou.

Daca te-ai poticnit cu un buget de 4.000 euro si ai un produs nou lucrurile nu sunt foarte bune pentru tine din start. Esti evaluat(a) la cat de vandut va fi produsul la ce reach vei avea, etc. Nu dispera! Se pot face lucruri de banii astia iar prima solutie peste care vom trece este Google AdWords. Un buget de 2.000 de euro intins pe o luna maxim doua (in functie de cat de aglomerata este nisa in care iti lansezi produsul) va asigura un trafic decent catre site-ul / landing page-ul produsului. Campania trebuie structurata bine de la bun inceput pentru a evita eventualele confuzii sau greseli pe care le-ar putea face userii dand click aiurea pe reclama ta. Daca vinzi baterii de telefoane mobile, ar trebui sa te asiguri ca reclama ta nu va raspunde la cautari precum “baterie masina” sau “baterie cada” pentru a nu pierde bani.

Am cheltuit 50% din bugetul alocat, hai sa vedem ce facem cu restul de bani. De 1.000 de euro ai putea sa iti asiguri vizibilitate pe Facebook, daca consideri ca targetul tau este (si) acolo. Daca nu, poti apela la un insert de newsletter de la un site care se pupa cu preferintele targetului (zf si hotnews sunt doar doua exemple care imi vin acum in minte, dar in functie de caracteristica produsului poti sa te duci pe un site care are o baza de date decenta de e-mailuri ale unor oameni care ar putea fi interesati de produsul tau).

In cele din urma poti pastra restul de 25% din buget (adica ultima mie de euro) pentru o campanie de bannere folosindu-te de Google Display Network. La fel ca si in alte cazuri de display advertising cheia sta in creative (bannerul in sine si ce comunica) precum si in targetarea site-urior. Nu merge la intamplare pe automatic placements, ci cauta sa iti definesti site-urile relevante pe care vrei sa intri si care impart aceeasi sfera de interes atat ca nisa dar si prin continut cu produsul tau. Cu putin noroc si multa optimizare e posibil sa obtii 4.000-5.000 de clickuri din bugetul asta.

Produsul deja existent

Aici lucrurile sunt mult mai simple pentru ca deja sti care sunt canalele cele mai bune pentru produsul tau, ai testat de-a lungul timpului mai multe posibilitati si nu vei arunca banii aiurea pe un canal care nu iti va raspunde la nivelul asteptarilor. O sa plec de la premiza ca ai un site unde prezinti produsul (sau serviciul) pe care il masori si stii cam cati useri iti trec pe acolo zilnic si lunar.

Daca as fi in locul tau in situatia asta as merge pe remarketing (sau retargeting). Literatura de specialitate legata de remarketing sau retargeting gasesti garla pe net (o sa scriu si eu candva pe subiect) astfel incat daca nu iti suna cunoscut da o fuga pe Google si fa-ti temele si ne revedem cand esti gata. Bun ? Poti face remarketing atat folosind una dintre retelele de site-uri care isi vand publicitatea prin regii (Arbo, AdEvolution, IBU, etc) sau prin aceelasi Google Display Network. Pe tine te intereseaza ca oamenii care iti cunosc produsul sa reconsidere cumpararea lui. Remarketingul functioneaza cel mai bine atunci cand il legi de o oferta, astfel incat, daca userul a venit pe site si nu a cumparat (presupunand ca ai un site care poate o obtine o conversie chiar daca nu este instant sale) il poti retargeta cu un mesaj de discount pentru a iti spori sansele de vanzare. Aceasta tactica cere un landing page dinamic (diferit de cel initial in care prezinti produsul) si trebuie musai sa contina un call to action si un buton de “cumpara acum” sau “cere informatii acum”. Pentru ca numai asa, logic vorbind, vei putea sa iti masori eficienta.

In cele din urma daca remarketingul nu iti face cu ochiul (sau nu ai reusit sa cheltui bugetul pe el) poti incerca Facebook Offers daca produsul tau se preteaza canalului. Nu, nu cred ca vei vinde o masina prin Facebook Offers foarte usor.

Campania de intretinere a comunicarii

De banii astia campania de bannere pare chiar cea mai buna alegere pentru intretinerea comunicarii dar nu este (neaparat). Personal as investiga folosirea unui mediu social pentru a iti cunoaste consumatorii si pentru a le intelege obiceiurile. In toata treaba asta poti, in continuare, sa iti comunici si mesajul. Nu stiu daca blogurile, forumurile, un canal de YouTube sau deschiderea unei pagini de Facebook e cea mai buna optiune, pentru ca din spatele tastaturii mele, nu iti stiu brandul si nici produsul cu toate caracteristicile lui si pretarea lui pentru un anumit mediu.
Dar daca as fi (spre exemplu) un hotel de la munte as construi un canal de YouTube pe care l-as actualiza folosind continut creat special, saptamanal, abordand un ton creativ in care le-as arata prospectilor mei ce chestii misto se  mai intampla la mine in hotel. Luand in considerare bugetul, ai putea sa iti asiguri 2-3 luni de comunicare sustinuta insa si de push pe alte canale (pagina de Facebook, site, etc). E drept, banii vor merge mai degraba in productie, dar este vorba de continutul tau, care va ramane pe canalul tau, pentru totdeauna (sau macar pentru o vreme lunga).

Alternativ, ai putea sa iti asiguri ceva vizibilitate intr-o publicatie online printr-un advertorial, sa zicem, un interviu.

 

Facebook se pregateste de noi schimbari

In urma anuntului ca pregateste butonul de “Want” care ar urma sa joace un rol important in sectorul E-commerce , o parte dintre utilizatorii de Facebook au inceput sa observe modificari de layout in contul propriu.

 

Chiar daca nu sunt schimbari de anvergura, observam ca Facebook nu s-a culcat pe o ureche, ci experimenteaza in continuare cu modalitatea in care afiseaza informatia.

 

Primul ziar romanesc care introduce plata online

Timpurile se schimba, toate mediile de informare trec printr-o digitalizare mai mult sau mai putin fortata. Pentru cei din televiziune a fost ceva mai usor, pana si OOH-ul a gasit alternativa “digitala”, singurele ramase in urma sunt poate primele surse de informare independente si autonome, ziarele.

Au aparut alternativele, ziare exclusiv online care aduceau informatia utilizatorului mai repede decat o puteau face cele pe suport de hartie. Gratuit pe deasupra. Drept urmare ziarul printat, pe care il gaseam in cutia postala in fiecare dimineata a inceput repede si sigur sa piarda teren. Au inceput si loviturile. Nevoia de a vedea lucruri simple, hilare si de cele mai multe ori penibile in fituici ce prezinta mondenitati precum si asaltul agregatoarelor de continut care au schimbat fata stirilor au dus pe deoparte la scaderea calitatii materialului jurnalistic dar si a vanzarilor de continut “serios”. Daca mai adaugam si imposibilitatea Postei Romane de a livra orice, oriunde deja vedem cu ochi limpezi declinul presei tiparite din Romania.

Au mai ramas cateva nume, pe an ce trece mai putine si mai slabe calitativ, pe deoparte din nevoia de a vedea noroi versus cea de a citi si a intelege fapte expuse in mod neutru pe de alta parte datorita veniturilor in scadere grava pe care aceste publicatii le-au  inregistrat. E clar, nu poti produce continut de calitate in contextul in care nu ai cu ce sa iti platesti oamenii. Oameni buni, de presa, care sa alerge si sa scoata untul din orice subiect ce merita tiparit si prezentat ca atare. Ca in orice verticala de altfel. Nu poti trata oamenii corespunzator daca nu ai medici buni si instrumentar adecvat si nu ii poti educa in lipsa unei programe coerente si a unor profesori dedicati. Presa nu poate exista fara presari si fara plata continutului. Daca maine iti dispare o sursa de venit vei cauta in mod evident o solutie, o alternativa.

In orice prezentare de marketing si vanzari ai sa auzi ca Romania este o piata cu particularitati. O piata, speciala. Desi respecta trendurile internationale, pentru ca si in restul tarilor print-ul a pierdut teren masiv, publicul din Romania reactioneaza, gusta si consuma un alt tip de material fata de cel din … Olanda spre exemplu.

Daca pe plan international ziarele s-au vazut puse in fata unei alegeri pe cat de simpla pe atat de dramatica, aceea de a isi monetiza prezenta online mai departe de clasicele reclame pe care le vezi agatate pe toate gardurile virtuale de cele mai multe ori pentru preturi exagerat de mici, introducerea unui sistem de taxare pentru consumarea informatiei muncite a parut de departe cea mai logica miscare. Diferenta dintre a exista si a nu exista, diferenta dintre viata si moarte pentru unii.

Au facut-o mai intai “gigantii” presei The New York Times, Le Figaro si The Economist si au inregistrat un succes poate neasteptat. Au urmat mai apoi, rand pe rand, tari mai mari sau mai mici si publicatii mai mult sau mai putin populare. Personal, cunosc cazuri in Slovenia, Slovacia si Ungaria.

In Romania nu a avut nimeni curaj cu adevarat sa ia taurul de coarne. Pana azi.

Începând de astăzi, Gazeta de Sud va urma un model de plată deja consacrat în presa occidentală. Nu am inventat roata, dar am decis să o folosim pentru a păstra independenţa şi viabilitatea economică a ziarului. Astfel, cei care citesc Gazeta de Sud pe internet vor avea la dispoziţie un abonament de 2 euro/lună – mai mic decât abonamentul pentru ziarul tipărit – care asigură accesul la toate articolele, anunţurile şi arhiva on line a Gazetei de Sud. În acelaşi timp, vom oferi tuturor vizitatorilor acces gratuit la maximum 15 articole pe lună, iar articolele scurte nu vor fi contorizate.

 

Textul integral aici.

Nu pot decat sa ma bucur pentru cei de la Gazeta de Sud din Craiova, ca au avut curajul de a spune lucrurilor pe nume si de a face ceva in directia asta. Declaratia lor integrala disponibila la link-ul de mai sus reprezinta fara doar si poate expunerea tuturor gandurilor mele legate de acest subiect. Miscarea lor este atat una indrazneata cat si normala dar plina de subinteles pentru cine stie sa citeasca dincolo de poze cu Bianca goala. Nu pot decat sa le doresc succes, pentru ca lupta cu aceasta piata “speciala” nu va fi una usoara. Ne-am obisnuit sa primim mura in gura, gratuit orice ne dorim. Pentru ca asa facea candva partidul. Nu intelegem de ce am plati pentru ceva ce am putea capata gratuit, indiferent de ce este acel ceva si cine a muncit pentru a il produce. Daca tot treceti pe acolo cititi si comentariile. Sunt oameni care inteleg si sustin initiativa si oameni care nu inteleg si probabil nu vor intelege niciodata ca in spatele unor cuvinte asternute pe o pagina fie ea si virtuala exista mai multi oameni, care au muncit, uneori zile in sir, pentru a prezenta in mod direct si neutru timpurile prin care trecem, prin urmare exista costuri.

Alegerea este a noastra, ca intotdeauna. Alegem daca sa existe ceva prin actiunile noastre.

Naspers cumpara eMag.ro

Money.ro raporteaza astazi o tranzactie impresionanta efectuata de grupul media si de investitii Naspers care a achizitionat pachetul majoritar al celui mai mare magazin online din Romania, eMag.ro.

Intrat de mai putin de 3 ani in Romania, grupul a mai achizitionat compania de intermediere de plati online ePayment dezvoltata de Radu Georgescu dar si portalul de anunturi auto autovit.ro, acesta din urma find cumparat cu aproximativ 5.000.000 euro potrivit speculatiilor.

Desi nu exista declaratii oficiale, se pare ca Naspers a platit aproximativ 100 de milioane Euro pentru eMag.ro

Naspers, printr-una din companiile sale Allegro mai detine in Romania pe langa ePayment si Autovit si portalurile mercador.ro, compari.ro si trendzone.ro.

eMag.ro a inregistrat in 2011 o cifra de afaceri de 138.094.076 Euro si un profit net de 1.134.289 Euro dispunand de peste 300 de angajati.

 

Google Analytics – Aplicatie de Mobil

Pe 29 Iunie Google a publicat in magazinul Play dedicat sistemului de operare Android aplicatia Google Analytics. Aplicatia este gratuita si poate fi descarcata prin Google Play de orice posesor de telefon cu sistem de operare Android.

Prin intermediul aplicatiei va puteti conecta la contul personal de Google Analytics si puteti viziona toate site-urile din acel cont si  toti metricii pe care ii puteti analiza si prin interfata desktop.

Initiativa Google de a lansa o aplicatie pentru smartphone-uri este laudabila mai ales ca variantele deja existente in Google Play erau fie insuficiente la nivel de detalii si functionalitate fie nu erau gratuite.

Aplicatia a fost descarcata deja de aproximativ 50.000 de ori iar rating-ul mediu este de 4 (din 5).

Nu putem decat sa speram ca aplicatia va primi update-uri si va deveni mai matura in timp.

google analytics smartphone

google analytics smartphone

 

google analytics mobile
Totodata Google a anuntat imbunatatirea sistemului de analiza a traficului mobil capturat prin Analytics (varianta desktop) cu precadere partea de analiza a utilizarii de aplicatii mobile.

Practic, dezvoltatorii de aplicatii mobile vor putea intelege mai bine ce fel folosesc utilizatorii aplicatiile, de cate ori au folosit aplicatia, pe ce tip de dispozitiv mobil dar si ce sursa de trafic din interiorul aplicatiei converteste utilizatori in clienti platitori.

Partea de analiza a aplicatiilor va fi deschisa in primul stadiu doar dezvoltatorilor printr-un program de inregistrare in beta.

 

 

Dezabonarea de la Newsletter: Nu imi face viata grea

Pe masura ce petrecem mai mult timp online, alegem sa ne inscriem in baza de date a diverselor site-uri interesante pe care le gasim pe net din diverse motive. Daca la un magazin online alegem sa ne abonam pentru a primi oferte site-urile de content isi loializeaza cititorii oferindu-le stirile stirile importante direct pe e-mail, evitand astfel posibilitatea ca ei (cititorii) sa uite de site.

Un sistem de abonare la newsletter o necesitate pentru aproape orice prezenta online, atat site-urile de continut (stiri, analize, noutati) cat si cele comerciale sau de divertisment putand benefica de pe urma unei baze de date

Si iata cum, intr-o perioada relativ scurta inbox-ul adresei noastre de e-mail devine din ce in ce mai plin de e-mailuri zilnice, saptamanale sau lunare. Desi newsletterul este o modalitate buna de a primi informatia interesanta in loc de a o cauta proactiv preferintele se mai de-a lungul timpului. Unele oferte nu mai sunt atat de interesante cum le-am gasit initial iar unele stiri si noutati nu ne mai capteaza atentia asa cum o faceau candva.

In acel moment incepem sa cautam butonul de “unsubscribe” din e-mailurile nedorite iar daca nu il gasim vom ajunge cel mai probabil sa marcam mesajele provenite din acele surse ca find “spam” (desi incorect).

Dar ce se intampla cand butonul de unsubscribe exista dar la apasarea lui esti redirectionat catre site unde ti se cere sa te loghezi pentru a iti modifica preferintele de primire a e-mailurilor? Sau chiar in e-mail ti se comunica ca pentru a opri seria de e-mailuri trebuie sa faci un popas pe site.

Un exemplu in acest sens este Ghelir.ro. Le-am urmarit cu interes e-mailurile o perioada foarte lunga (mai bine de doi ani). Era mai comod sa primesc un mesaj cu produsul zilei decat sa intru pe site in fiecare zi. De ceva timp insa mesajele lor nu mai sunt relevante pentru interesele mele. Si pentru a mai scapa de balastul de e-mailuri zilnice pe care le primesc am incercat sa ma dezabonez de la ei.

Surpriza insa:

dezabonare e-mail ghelir.ro

Pentru a scapa de e-mailurile de la ei trebuie sa ma loghez pe site. Si pentru ca nu am mai trecut pe acolo de foarte mult timp, nu imi mai amintesc username-ul sau parola. Si nici nu vreau sa imi resetez parola pentru a ma putea dezabona. Este in fond un efort prea mare pentru orice user. Daca vreau sa ma dezabonez de la newsletterul tau pentru ca eu consider ca nu mai este relevant, nu imi face viata grea.

Motivul din spatele acestui “sfat” este ca exista o sansa mai mare sa interactionez cu brandul tau dupa ce ma dezabonez decat daca ma frustrez incercand sa scap de e-mailurile de la tine. Voi ramane cu un gust amar in urma experientei si sigur nu voi vrea sa mai aud de tine. Decat daca esti Google, ceea ce nu esti.

Ghelir este doar un exemplu de cum poti sa iti incurci abonatii in loc sa ii ajuti. Exista multe alte cazuri mult mai grave in care nu exista buton de unsubscribe, butonul nu functioneaza (este invalid linkul) sau dezabonarea in sine nu functioneaza.

Cele mai frumoase abordari din partea unui sistem de newsletter erau cele care te intrebau in fiecare e-mail daca te streseaza frecventa cu care primesti mesaje si iti dadeau optiunea de a opta pentru un sumar al saptamanii sau lunar.

 

Google Engage pentru Agentii

Cu participarea a catorva sute de agentii de search ieri s-a desfasurat evenimentul Google Engage la care au participat atat oficiali Google Romania cat si invitati din afara tarii precum cei de la WebSEM Israel sau iVantage UK.

WebSEM ne-au impartasit atat povestea lor de succes cat si sfaturi despre ce sectoare ar merita atacate in Romania spre a fi convertite catre paid search. Mai interesant insa a fost trainingul de Google Analytics tinut de  Matt Trimmer, Managing Directorul companiei iVantage din Marea Britanie.

Atat prezentarea celor de la WebSEM Israel cat si cea a lui Matt Trimmer se pot descarca de aici respectiv aici.

Am urcat pe youtube si doua fragmente din prezentari ca sa va faceti o idee despre cum a fost acolo:

 

 

 

Facebook Ads Exchange

In stresul de a demonstra ca reclamele pe platforma lor de socializare chiar sunt eficiente si pot fi vandute pentru a face profit Facebook lanseaza un nou program numit Ads Exchange care le permite advertiserilor 3rd party sa foloseasca cookie-urile din browserele utilizatorilor pentru a retargeta reclama.

Practic, daca ai fost pe un site care facea reclama la vacante in Grecia si nu ai cumparat, esti “pasibil” de a fi targetat de catre agentia de travel pe Facebook.

Integrarea platformei de advertising Facebook cu cele third party are si ceva dezavantaje. Prin Facebook Exchange advertiserii nu vor putea sa foloseasca (deocamdata) optiunile de targetare demografica pe care le ofera platforma celorlalti utilizatori ai sai. Bookingul de reclama se va face in modelul Google AdWords, in timp real bazat pe bid-uri iar ad-urile vor fi vandute la CPM.

Cei de la Bloomberg explica mai bine “fenomenul”.

 

AdWords – Targetarea pe orase

De cateva zile a devenit disponibila (si in Romania) posibilitatea de a targeta reclamele Google AdWords si pe orase.

Cum ne ajuta targetarea pe orase ?

Daca aveti un serviciu care are o componenta geografica (se adreseaza deci doar utilizatorilor din, sa zicem, Constanta) puteti crea campanii adwords care vor aparea doar in Constanta. Un exemplu bun in acest sens este un serviciu de livrare de pizza.

Inainte de a face posibila targetarea pe orase, era necesar sa folositi un exact match de genul [livrare pizza constanta]. De acum inainte, folosind targetarea pe oras din cadrul setarilor de campanie puteti folosi cuvinte cheie in broad match fara a mai fi nevoie sa apelati la cuvinte cheie cu un volum mai scazut pentru a va afisa reclama.

Odata cu aparitia acestei posibilitati, puteti de asemenea sa excludeti anumite orase din campania pe care o rulati. Spre exemplu, vreti sa rulati o campanie nationala pentru un magazin online insa stiti ca in anumite orase magazinul nu poate livra (sa zicem in Focsani si in Vaslui). Puteti astfel sa exludeti una sau mai multe locatii (orase) din campanie. Acele orase nu vor vedea anunturile platite pe care le rulati decat in cazuri izolate.

Accesarea setarilor legate de targetarea pe orase se face din meniul “Campaign Settings” -> “Locations and Languages”  -> “Locations”. Odata targetat un oras, sistemul Google AdWords estimeaza si un reach care in cazul Bucurestiului este de 764.000.

Atentie! Reach-ul este calculat pe baza cookie-urilor unice din sistemul Google (numarul de browsere care au accesat serviciile Google) si nu pe baza unor cifre demografice recensate fizic, numarul real al celor ce vor putea vedea reclamele putand varia.